Propuneri de cărţi interesante de citit peste zi

Vă propun să facem împreună o lungă şi interesantă listă de cărţi pe care un student la teologie ar trebui să o parcurgă în zilele noastre ca să fie informat corect şi la zi faţă de cursul gândirii umane. Orice propunere de carte vă rog să fie însoţită de un mic review ca să demonstraţi:
1. că aţi citit-o
2. că merită luată în considerare şi
3. pentru ce topic anume. Eventual nişte idei - contradictorii ori extravagante din carte.

Am văzut de exemplu că Gheorghe Cotorogea propunea în alt topic 2 cărţi:
1. Albert Einstein- Cum văd eu lumea.O antologie, Humanitas, 1992 reeditată în 2005, 2008, 2010. Lucru care spune destule despre o astfel de carte. Aşteptăm brefingul. PS: găsiti prefata si cuprinsul aici.
2. Pr.Prof.Dr. Dumitru Popescu- Ştiinţă şi teologie, preliminarii pentru dialog, Bucureşti, 2001. De asemenea un mic review al cărţii.
Eu, de pildă, vă propun o mică incursiune în cosmologia ştiinţifică, cu problemele pe care le-a întâmpinat gândirea ştiinţifică până azi pentru a ajunge la coerenţa actuală - probleme abordate corect şi făţiş, fără amendamente. Este o carte pe care o citeşti dintr-o răsfulare, fără să o laşi până la final şi care te luminează asupra modului în care înţeleg universul cercetătorii astro-fizicieni.
Cartea este Simon Singh, BIG BANG. Originea universului, Humanitas, 2012

Simon Singh, Marea teoremă a lui Fermat, Humanitas, 2012
Vreme de 358 de ani, marii matematicieni ai lumii au încercat în zadar să găsească demonstraţia teoremei lui Fermat, devenită simbol al misterului matematic. Eforturile lor au condus la deschiderea unor noi domenii de cercetare şi au făcut, în acelaşi timp, ca perspectiva dezlegării enigmei să devină un fel de Fata Morgana. În 1995, englezul Andrew Wiles reuşeşte ceea ce părea până atunci imposibil. Demonstraţia lui nu numai că rezolvă cea mai celebră problemă matematică, dar stabileşte legături adânci între domenii aparent îndepărtate ale matematicii.

Cartea lui Simon Singh e povestea minunată a căutării demonstraţiei teoremei lui Fermat, precum şi povestea dezvoltării matematicii înseşi, spusă pe înţelesul tuturor.

Referitor la subiectul despre crearea lumii, putem să citim Tertulian-Adversus Hermogenem (Împotriva lui Hermoghene), apologie cuprinsă într-o culegere numită ”Tertulian-tratate apologetice și dogmatice” apărută la Polirom în 2007.

Hermoghene era un artist gnostic (pictor), care, respingând creația lumii din nimic, susținea creația de către Dumnezeu dintr-o materie preexistentă și vesnică. El își fundamenta explicația sa prin expresii de genul ”pământul era netocmit și gol”, ceea ce ar demonstra preexistența unei materii nedeterminate și dezordonate. Prin determinarea și ordonarea, prin punerea ei în echilibru, Dumnezeu a dat naștere Universului. Referitor la existența Răului, Hermoghene îl pune pe seama unui rest de materie care a ramas neorganizată, tulburând astfel echilibrul lumii.

În Adversus Hermogene, Tertulian demontează ideea materiei preexistene și celelalte idei gnostice referitoare la Geneza, folosind metoda reducerii la absurd (reductio ad absurdum). El pornește de la premisele oferite de Hermoghene, ajungând la concluzii care dovedesc falsitatea afirmațiilor gnostice.

Pt iubitorii de limbli clasice, culegerea care conține această apologie, este bilingva, pe pagina din stânga fiind textul în latină, iar pe cea din dreapta,traducerea românească. Lectură placută!!!

o suma de eseuri cu o puternică fibra poetica vazuta cu un ochi poetic, dar un ochi poetic care s-a incarcat de substanta religioasa